Analiză: singurul judeţ care nu mai are toalete în curtea şcolii, pe primul loc în ţară la Evaluarea naţională şi la BAC. „În Cluj, educaţia e calea regală spre succes”

Elevii clujeni sunt din nou în top în România în ceea ce priveşte rata de promovabilitate la Evaluarea naţională şi la BAC. Explicaţiile ţin de modul în care lucrează şi sunt coordonaţi profesorii, de implicarea părinţilor, care bagă adânc mâna în buzunare pentru a plăti meditaţii, dar şi de un ecosistem public şi privat în care educaţia este văzută drept „calea regală spre succesul social”, spun specialiştii consultaţi de „Adevărul”.

Clujul este, şi în acest an, pe primul loc în ţară în ce priveşte rata de promovare la examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat. La Evaluare Naţională – 88,69% procent de promovare, în timp ce media naţionale a fost 76,80%. La Bacalaureat, procentul de promovare la Cluj a fost 85,24%, în timp ce la nivel naţional a fost 75,7%. Nu mai puţin de 16 medii generale de 10 au fost la Evaluarea Naţională şi 4 medii generale de 10 la Bacalaureat. 

Marinela Marc, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar  Judeţean Cluj, susţine că unu lucru important este că „cea mai mare parte a mediilor obţinute de elevii din judeţul nostru la Evaluarea Naţională sunt mari, între 8,00-9,99. Asta înseamnă că cea mai mare parte a elevilor noştri sunt bine pregătiţi şi e un indicator bun pentru nivelul de ansamblu al pregătirii din şcolile clujene, fie ele din mediul urban sau din cel rural”. Situaţia e similară la Bacalaureat: „Şi la Bacalaureat, dacă ne uităm pe grupele de medii obţinute, mai bine de jumătate sunt medii de la 7 în sus, şi cele mai multe sunt mediile între 8,00-8,99”.


„Un efort de echipă”


Marinela Marc, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar  Judeţean Cluj, susţine că sunt mai mulţi factori care au determinat aceste rezultate bune în ultimii ani. „E un efort de echipă  în sensul că toţi cei implicaţi în examene sunt serioşi, responsabil şi fac ceea ce trebuie, începând de la familie şi până la  şcoală. Părinţii sunt alături de copii, sunt alături de şcoală, monitorizează evoluţia copiilor şi ţin legătura cu şcoala astfel încât să nu apară sincope”, spune inspectoarea. 


O mare parte din rezultate se datorează cadrelor didactice:


„Cadrele didactice sunt conectate la schimbări, sunt informate cu privire la modificările din programa şcolară, participă la cursurile de formare pentru că sunt resimt nevoia de a fi conectaţi la noutăţi, la schimbarea. În plus, participă şi la alte evenimente ştiinţifice, chiar în pandemie am avut foarte multe conferinţe şi simpozioane online dedicate  profesorilor şi personalului auxiliar”, precizează Marc. Pe de altă parte, Inspectoratul a monitorizat tot ceea ce s-a întâmplat în şcoli. „Ne-am asumat să fim prezenţi în şcoli, mai ales că anul acesta examenul la clasa a VIII-a s-a desfăşurată după o programă nou, s-au organizat inspecţii la limba română şi la matematică în toate absolut toate şcolile din judeţ, pentru a fi siguri că profesorii sunt la curent cu modificările şi că predau după noua programă. Am ajuns la toţi profesorii de limba română şi de matematică din judeţ şi raportul a fost îmbucurător”, explică inspectoarea. 


„Singurul judeţ din ţară fără toalete în curte”


Marc susţine că la toate şcolile din judeţ, profesorii care predau la clase terminale au organizat programe de pregătire la materiile de Evaluare Naţională respectiv de Bacalaureat.  „Din câte ştiu toţi aceşti profesori au astfel de programe care sunt comunicate elevilor şi părinţilor la început de an şcolar. Aceste programe sunt organizate de fiecare şcoală în parte şi în funcţie de nivelul fiecărei clase în parte. În perioada vacanţei prelungite de Paşte sunt profesori care de comun  acord cu copiii şi părinţii au ales să lucreze online şi să ne există aceste întreruperi în programul de pregătire”.


Marc susţine că s-a colaborat foarte bine cu directorii de şcoli, dar şi cu administraţia locală, mai ales în Cluj-Napoca, unde primăria oferă transport gratuit elevilor, a mărit bursele, a reabilitat mai multe şcoli. „De asemenea, începând de anul şcolar trecut, suntem singurul judeţ care nu mai are toalete în curte”, completează inspectoarea. 


Meditaţii plătite: „nu putem să le oprim dacă nu sunt impuse”


Inspectorul şef susţine că foarte mulţi părinţi aleg, de asemenea, în anumite cazuri să ofere meditaţii plătite elevilor. „Nu cred că ar fi nevoie de astfel de meditaţii pentru a lua note bune la aceste examene. Am avut o fetiţă care a luat 10 la Bac şi a spus că nu a avut nevoie de meditaţii, s-a pregătit singură. De cele mai multe ori părinţii doresc să se asigure că copiii au un nivel bun de pregătire şi doresc să confrunte rezultatele obţinute la şcoală cu rezultatele obţinute în urma evaluării făcute de alte cadre didactice. Noi nu putem opri aceste meditaţii şi nu putem să le condamnăm atâta timp cât nu sunt impuse de cadrele didactice, dar nu cred că ne mai confruntăm cu astfel de probleme. Este dorinţa părinţilor şi dacă sunt bine primite de copii, de ce să nu se facă. Eu sper doar că nu se aglomerează prea mult programul copiilor cu aceste activităţi”, explică Marc. 


Daniel David: „Cluj-Napoca este oraşul cel mai bine colorat educaţional din România”


Rectorul UBB, psihologul Daniel David, crede că rezultatele bune ale elevilor clujeni au următoarea explicaţie: 


„Dacă raportăm populaţia implicată în educaţie la populaţia generală, atunci Cluj-Napoca este oraşul cel mai bine colorat educaţional din România, mai ales în componenta academică/universitară. Acest lucru este foarte important din punct de vedere psihologic, deoarece într-un astfel de mediu educaţia rămâne o valoare cardinală, „calea regală spre succesul social”! În Cluj-Napoca educaţia este respectată! Se intră astfel într-o relaţie bidirecţională, în care această componentă psihoculturală formează valori la nivel individual, care apoi menţin şi amplifică nivelul psihocultural general. Într-un astfel de mediu nu este de mirare că familiile îşi doresc o educaţie bună pentru copii, iar aceştia o apreciază în mod natural şi se implică pentru performanţă. În fine, trebuie înţeles că o contribuţie majoră la succesul oraşului în ultimii ani o are tocmai acest profil academic, care duce la resursă umană bine pregătită, căutată de marile companii şi industrii moderne şi la transferuri inovative către societate/mediul socio-economic; şi aici funcţionează o legătură bidirecţională creatoare de dezvoltare: educaţia stimulează mediul socio-economic, iar acest mediu susţine educaţia şi o face atractivă în Cluj-Napoca.”


Sociologul Ioan Hosu: „cultura excelenţei şi a competiţiei”


Sociologul clujean Ioan Hosu, profesor în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (UBB), vorbeşte de un ecosistem public şi privat care stimulează elevii să obţină cele mai bune rezultate. „Există dotare materială dar şi resurse umane de calitate în sistemul educaţional de la Cluj. În plus, există şi o competiţie între licee la fel ca în toate oraşele mari, astfel se creează un mediu care îi motivează pe profesori şi pe elevi. Există o cultură a competiţiei, dar şi o cultură a excelenţei: „suntem de la un liceu de prestigiu, trebuie să păstrăm blazonul sus””, explică profesorul.   Sociologul vorbeşte şi despre o mândrie locală de a avea rezultate bune, „educaţie e văzută ca prima  carte de vizită, dar şi ca o oportunitate de a ajunge la cele mai bune universităţi din judeţ sau din străinătate”. 


În plus, ceea ce oferă sistemul public e compensat pentru că există resurse pentru meditaţii şi  programe extracurriculare care îi menţin mai performanţi pe unii dintre elevi, detaliază profesorul.   Hosu a mai observat că în Cluj: „adaptare este mai rapidă, atât în şcoli cât şi în familiile elevilor, fie că  vorbim de pandemie, fiecare că vorbim de eternele schimbări de în programă. Există o adaptabilitate mai mare a individului la sistemul preuniversitar care asigură performanţe, asta înseamnă că există resurse”.


De asemenea, spune Hosu, „există şi un set de aşteptări foarte ridicate din partea părinţilor în ideea că sunt puse la dispoziţie resursele necesare, dar se aşteaptă şi rezultate”. 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *